Alexei Frunze, cunoscut sub pseudonimul Alex Walker, este originar din Orhei și este pasionat de crearea unor istorii frumoase, prin prisma fotografiei. Astfel, captează momentele speciale pentru totdeauna. A ales Praga sau mai bine zis, Praga l-a ales pe el, căci anume în acest oraș frumos a întâlnit-o pe soția sa și a început activitatea de fotograf.
În pofida faptului că anul 2020 a fost unul „catastrofal” din punct de vedere profesional, Alex este recunoscător comunității moldovenilor din Cehia pentru susținere si încredere în abilitățile sale de a capta momentele speciale, chiar și pe timp de pandemie. Anul 2020 a fost, totuși, unul bogat din punct de vedere personal, căci în familia Frunze a apărut un nou membru, ce i-a oferit lui Alex titlul de tătic, iar asta reprezintă cea mai mare binecuvântare, zice tânărul.
- Care este istoria din spatele deciziei de a te stabili în Cehia?
Istoria mea este mai diferită față de alte istorii pe care le-ați auzit până acum. Inițial, am venit în Cehia să servesc o cafea și să am o întâlnire cu o domnișoară – la moment, soția mea. După o săptămână, am decis că e timpul să ne căsătorim. Deci Cehia am ales-o pentru soție, iar cu timpul m-am îndrăgostit și eu de această țară.
- Cum vi se pare viața în Cehia?
Viața în Cehia nu este ușoară, mai ales pentru cei veniți. Noi mereu vom fi străini, însă pentru mine asta mai puțin contează, căci important este să ridici capul sus și să mergi înainte necătînd la dificultăți. În linii generale, viața de aici diferă foarte mult de viața din țara de baștină.
- Activitatea de fotograf la diverse evenimente, inclusiv nunți, este activitatea ta de bază sau este un hobby?
Acum, activitatea mea în calitate de fotograf este un hobby. Activez ocazional sau deja când am dorință de a fotografia. Activez în calitate de brutar, în industria de panificație, cu ani buni de experiență în spate și, evident, sunt cu actele în regulă. Activitatea de fotograf în Cehia este un pic diferită. Am avut noroc să fac niște master class-uri în România, Spania și Italia, unde am acumulat cunoștințe valoroase. O practică comună aici este lucru pe oră, care s-a dovedit a fi foarte convenabil. Lucrezi mai puțin, iar financiar este OK. În linii generale, consider că din fotografii locali, puțini sunt cei care știu a-și face lucrul bine.
- Povestește-ne o situație hazlie de la o nuntă unde care ai lucrat ca fotograf
La primul dans, mirelui i s-a furat pantoful.
- Vă ocupați de fotografie doar în Cehia, sau călătoriți și prin alte țări din Europa?
Fotografiem nunți pe tot teritoriul UE. Oferim servicii complete de fotografie și video. Suntem o echipă de patru persoane. De asemenea, avem parteneri cu care activăm în diferite țări. Totul depinde de buget și solicitare.
- Cine se ocupă de promovarea serviciilor voastre și cum găsiți clienții?
De promovare mă ocup eu. În 90% din cazuri clienții ne găsesc singuri, mai ales că avem foarte multe recomandări. Concomitent, am început colaborarea cu planificatorii de nunți. În UE, ei sunt Dumnezeii nunților.
- Ce îți lipsește cel mai mult din Moldova?
Părinții, prietenii și colegii. Câteodată, am dorul să mă plimb prin orașul de baștină.
- Știu că lucrezi împreună cu soția. Cu ce te ajută și cum vă completați unul pe celălalt?
Da, deseori la nunțile în afara Cehiei plecăm împreună. Avem posibilitatea să călătorim, să vedem lucruri noi, plus că ea mă ajută la crearea unui material mai divers și mai calitativ. În unele momente, mă ajută cu idei. E bine când sunt două persoane cu idei diferite.
- În timpul pandemiei, presupun că nu au fost prea multe nunți. Cum ați reușit sa treceți peste criză și cu ce v-ați ocupat în perioada asta?
Cred că anul 2020 a fost catastrofal. Mai mult ca atât, a pus creația la pământ și mulți colegi au abandonat, pur și simplu, activitatea în domeniul fotografic. Am avut noroc că din iulie până în septembrie a fost un pic de lucru. Trebuie să mulțumesc comunității de moldoveni din Cehia pentru asta. Am avut și câteva comenzi internaționale – chiar și o nuntă turcească. Până la urmă, pe de o parte, anul 2020 a fost totuși bogat. Soția a născut un băiețel frumos și voinic. Am devenit tătic, iar restul deja nu mai contează.
- Ce te inspiră să lucrezi în domeniul fotografiei?
Îmi place să creez istorii frumoase. Cu trecerea timpului, unica ce rămâne este fotografia. Amintirea nu se repetă, iar fotografia captează pentru totdeauna acel moment.
- Îți amintești de vreo situație când ai simțit că prin activitatea ta de fotograf, ai contribuit la o cauză nobilă sau la un gest frumos?
Mai demult, am avut niște proiecte, iar banii colectați din sesiunile foto au mers la binefacere.
- Cu ce îți place să te ocupi în timpul liber?
Ne place să călătorim cu soția. Ne place la nebunie să călătorim, să cunoaștem cultura și istoria cehă și, evident, a altor popoare. La moment, călătorim pe teritoriul ceh, hotarele sunt închise practic, dar când se vor deschide, vom începe să ieșim mai des.
- Ce idee ți-ai dori realizată în Cehia pentru moldovenii noștri?
În primul rând, îmi doresc să fac fotografii calitative la evenimentele din Cehia. După nuntă, eu mereu spun tuturor că unica amintire sunt inelele și fotografiile.
- Ce le urezi moldovenilor?
Le urez să fie îndrăzneți. Sunt convins că printre noi sunt multe persoane talentate. Dezvoltați-vă și încercați lucruri noi. Suntem un popor destul de talentat, avem ambiții și posibilități. Le doresc tuturor o integrare în societatea cehă cât mai ușoară. Învățați limba cehă, respectați țara în care trăim. Știu că nu e ușor aici, dar oare suntem noi un popor care se teme de greutăți?
Autor: Victoria Donu | Editor: Aliona Ciurcă
